omul nu încape în el...
de-aceea pleacă...
şi mereu găseşte ceva
să-şi ajungă...
pentru un timp
.
.
.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
la marginea luminii nerostite cuvintele zid transparent între iluzie şi tăcere ... la marginea mea dorul pulsează iubiri...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu